Euroscepticism

Proiectul are ca obiectiv principal relevarea și analizarea eventualelor tendințe eurosceptice și europopuliste în România și compararea acestora cu tendințele manifestate la nivel european, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (mai 2014). Prin acest obiectiv de cercetare, proiectul va contribui la clarificarea teoretică și ilustrarea empirică a temei prioritare ”sfera publică europeană” din cadrul domeniului de cercetare ”Comunicare”.

Alegerile din mai 2014 reprezintă un fenomen cu multiple semnificații comunicaționale, care merită a fi elucidate în strânsă legătură cu sfera publică europeană. Potrivit Tratatului de la Lisabona (2009), care atribuie Parlamentului European puteri sporite, inclusiv responsabilitatea de a alege viitorul Președinte al Comisiei Europene, alegerile europarlamentare din mai 2014 dețin o miză mult mai importantă decât precedentele alegeri europene, privite ca ”alegeri de mâna a doua”. În plus, așa cum arată și Eurobarometrele din perioada 2008 – 2013, alegerile din mai 2014 se desfășoară pe fondul unui climat de nemulțumire cu privire la performanța actuală și viitoare a UE, generat și/sau accentuat de criza economică și socio-politică din UE. Prin urmare, alegerile pentru Parlamentul European reprezintă un obiect de studiu relevant pentru tema prioritară ”sfera publică europeană” din cel puțin trei considerente:

1. ”criza Uniunii Europene” – așa cum o numește J. Habermas (2011), a scos la iveală disensiuni și probleme mai vechi între diferite state-membre, contribuind la instituirea unui climat de nemulțumire;

2. atitudinea de nemulțumire a cetățenilor din statele-membre este exploatată în discursul public și în mass-media, ceea ce alimenteaza tendințele eurosceptice;

3. miza și implicațiile pe termen lung ale alegerilor europene din 2014 sunt considerabil mai importante decât în anii euro-electorali anteriori.

Obiectivul principal va fi operaționalizat prin analiza secundară a Eurobarometrelor din perioada 2008 – 2014 pentru identificarea principalelor tendințe ale opiniei publice, investigarea poziţiei actorilor publici din România faţă de Uniunea Europeană și față de alegerile europarlamentare (mai 2014), analiza cantitativă (de conținut) a modului în care presa audio-video și online vizibilizează și încadrează alegerile pentru Parlamentul European – înainte și după campania electorală precum și analiza calitativă a percepţiei publice referitoare la Uniunea Europeană și alegerile europarlamentare (mai 2014). Rezultatele se vor materializa în formularea de recomandări în ceea ce privește gestionarea mesajelor publice în contextul alegerilor europarlamentare.