Studiu: calificările şi competenţele specialiştilor în comunicare, guvernanţă şi antreprenoriat în context european

Una din temele ce revin cu regularitate în discuţiile legate de modernizarea învăţământului românesc şi de sincronizarea acestuia atât cu cerinţele generate de implementarea unor  standarde europene, dar şi cu o societate – şi respectiv o piaţă a muncii – aflate în continuă transformare este aceea a decalajului dintre pregătirea asigurată de programele de educaţie formală şi cerinţele cărora trebuie să le facă faţă absolvenţii respectivelor programe, odată ce pleacă „de pe băncile şcolii”.

Proiectul „Euroantreprenoriat – calificări universitare pentru europenizarea societății românești”, având drept obiectivul general să contribuie la creșterea capacității universităților din România de a furniza calificări academice care să țină cont de dinamica pieței muncii, îşi propune să identifice şi să aplice o serie de soluţii cu scopul de a creşte șansele absolvenților de a obține un loc de muncă în domeniile pentru care aceştia s-au pregătit. În acest scop, o serie de programe de studii universitare vor fi îmbunătăţite şi actualizate, pornind atât de la tendințele de dezvoltare și de europenizare ale societății românești cât şi de la rezultatele unui studiu centrat pe perspectiva românească asupra oportunităţilor dezvoltare în direcţia euro-antreprenoriatului.

Studiul care va fundamenta propunerile de  modificare a programelor de studii oferite trei masterate din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice a fost realizat în perioada mai-octombrie 2014,  iar metodele utilizate în colectarea şi interpretarea datelor au vizat în primul rând aspecte ale cercetării de tip calitativ.

Astfel, pe de-o parte au fost realizate o serie de interviuri cu reprezentanţi ai structurilor care, prin activitatea lor, sunt direct implicate în construirea unui program de studiu, cu reprezentanţi ai unor centre de studii / centre de activităţi centrate pe studenţi şi, nu în ultimul rând, cu reprezentanți ai angajatorilor.

Principalele concluzii ale acestui studiu vizează două aspecte care îi preocupă deopotrivă pe studenţi şi pe reprezentanţii viitorilor lor angajatori, dar şi pe cei care gândesc programele de studiu. Primul este nevoia de a asigura parcurgerea unor activităţi practice, care să completeze pregătirea teoretică şi care, astfel, să-i pregătească mai bine pe viitorii absolvenţi pentru a performa în domeniul ales. Acest aspect a fost evidenţiat atât în cazul interviurilor cât, mai ales, în acela al focus-grup-urilor. Cel de-al doilea vizează sincronizărea programelor de studii din România cu cele din spaţiul european şirecunoașterea calificărilor absolvenților universităților din România în alte țări din Uniunea Europeană şi, nu în ultimul rând corelarea calificărilor propuse de programele de studiu care fac obiectul acestei cercetări cu cerinţele pieţei.

Toţi participanţii la studiu au subliniat astfel că un element esenţial care vizează îmbunătăţirea programelor de studii îl reprezintă ponderea activităţilor practice şi seriozitatea cu care acestea sunt implementate de toţi partenerii procesului de învăţare: universitatea, studenţii, mediul profesional. În mod concret, pe lângă creşterea ponderii studiilor de caz şi a activităţilor practice de la curs / seminar, o măsură necesară ar fi redefinirea stagiilor de practică astfel încât acestea să asigure cu adevărat o dimensiune europeană pregătirii studenţilor precum şi competenţele necesare unei integrări performante pe piaţa muncii. În acest punct implicarea partenerilor din mediul profesional merită o mai mare atenţie: în definirea programelor de studiu universităţile s-ar putea inspira dintr-o serie de standarde deja existente pe piaţa muncii (promovate de marile companii sau de asociaţiile de profil) şi la rândul lor angajatorii s-ar putea implica activ în formarea tinerilor absolvenţi, asigurând un mediu alternativ de învăţare.

În ceea ce priveşte sincronizarea programelor de studiu din România cu cele din spaţiul european, principala temă de discuţie care se detaşează este pericolul unei insuficiente adaptări socio-culturale, mai ales în ceea ce priveşte programele de studii care au o clară componentă europeană dar care vizează aspecte specifice particularităţilor societăţii româneşti. În acest punct sunt considerate drept esenţiale atât cunoştinţe solide de psihologie, sociologie, tehnici de cercetare cât şi experienţa unui mediu intercultural. Necesitatea introducerii unor elemente  care pot asigura o astfel de experienţă este subliniată de toţi respondenţii, indiferent că aceştia invocă formula unui stagiu de practică / studii într-o ţară europeană sau că au în vedere interacţiunea cu studenţii internaţionali veniţi în cadrul unor programe de schimb în România.

„Euroantreprenoriat – calificări universitare pentru europenizarea societății românești” (POSDRU/156/1.2/G/140578) este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr. 1 – „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.2 – „Calitate în învăţământul superior”

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>